Jocurile prostiei

Jocurile prostiei

La inceput a fost ordonanta… si ordonanta a fost inceputul, si lumea a iesit in strada in numar mare. Cu sot sau fara sot, cifra protestatarilor indignati de jocurile guvernului era mereu alta, in functie de ce moderator priveai… Apoi a fost intrebarea, si intrebarea a fost… alta.

A urmat Cotroceniul, cel de pe troturar, cu copiii vanduti de presedinte pe bani buni… sa-si cumpere case de la nazisti. Aici cifra era cat se poate de exacta – a protestatarilor desigur – ca n-aveau decat sa se uite pe liste si sa numere autocarele… Si s-a stabilit ca nemtii nu sunt romani. Si ca sunt si buni negustori, vand tari intregi… (aici intra piesa Money for nothing a celor de la Dire Straits).

Apoi au aparut luminitele pe abonament. Esti intr-o multinationala, ai luminita la telefon. Esti in parlament, in opozitie, ai luminita la telefon. Pe abonament, coane Serbane, pe abonament… Nu esti nicaieri, iti da si tie Soros una, dar mai mica, dupa posibilitati…

In timp ce acei cativa – trei pe un metru patrat, sau nu, doi si jumatate dupa masuratorile din studio, ba nu, trei fara un sfert – bateau din picioare prin Piata Victoriei zi de zi si seara de seara, s-a dovedit (tot la Cotroceni pe trotuar) ca presedintele nu vanduse doar copii, ci si paduri, codrii verzi de brad, unui individ malefic, de prin Austria. (Maleficul fusese insa decorat mai demultisor de un alt presedinte de stat zambaret, brat la brat cu primul sau ministru…). Si asa de tare s-au enervat baietii din parlament, ca au decis ca drujbele sa-si continue treaba – brumm, brumm…

Ultima (asa speram noi) propunere inteligenta a sus-pusilor este ca studentii ce studiaza pleonastic in Romania sa ramana tot pleonastic in Romania, obligat-fortat… Ca pe vremea repartitiilor guvernamentale. Doar ca acusi, spre deosebire de atunci, fabricile si uzinele sunt mall-uri, iar restul firmelor sunt private, adica particulare, adica aia angajeaza cand vor ei si pe cine vor ei, in afara, desigur, a sinecurilor de partid… si de stat (da’ alea-s putine, bro!).

Konec filma! (Sper sa fie fara “va urma”.)

Sorin Alexandru Șontea

Author Description

Ziarul Oglinda

No comments yet.

Join the Conversation